10 Lucruri despre Saşi pe care sigur nu le stii
1.
Sobele erau amplasate între camere, pentru a încălzi mai multe încăperi în acelaşi timp. Tot pentru a face economie, saşii îşi amplasau sobele între camere. Astfel, în timp ce găteau, de exemplu, încălzeau şi încăperea alăturată
2.
Saşii se protejau de frig cu paturi „la înălţime”. În multe case săseşti patul era la un metru de podea. Explicaţia? În lipsa încălzirii prin pardoseală, saşii se protejau de frig dormind departe de podea.
3.
Saşii au adus în Transilvania saboţii olandezi. O astfel de pereche se încălţări poate fi analizată în cadrul muzeului special amenajat în comuna Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. Potrivit muzeografului Rodica Moldovan, mulţi dintre saşii care s-au stabilit în România ar vorbi un dialect asemănător cu olandezii. Se pare că au împrumutat de la olandezi şi aceşti saboţi din lemn, care ajunseseră să fie folosiţi frecvent şi pe meleaguri transilvane.
4.
Saşii îşi făceau dulapurile în perete pentru a economisi spaţiu. O vizită în casele-muzeu săseşti ne demonstrează cât de ingenioşi erau etnicii germani. Au luat în considerare capacitatea de stocare din pereţii groşi ai caselor pentru a nu irosi inutil suprafaţa locativă.
5.
Saşii făceau doar 2-3 copii, pentru că nu doreau să-şi fărâmiţeze averea şi mai ales terenurile. Acest fapt se întâmpla chiar cu sute de ani în urmă, când metodele de preconcepţie nu erau definite. Spre comparaţie, o familie de români avea frecvent chiar şi 10 copii.
6
Tăietorul de pâine, folosit din economie, nu din confort. În urmă cu mai bine de 100 de ani, saşii foloseau pentru felierea pâinii un tăietor special. Menirea instrumentului nu era să uşureze munca gospodinelor, ci să facă economie, tăindu-le copiilor felii de pâine mai subţiri.
7
Uşile aveau gaură pentru pisică pentru ca saşii să nu fie deranjaţi de patrupede. Pentru a nu fi deranjaţi de mieunatul pisicii atunci când patrupedul voia să iasă afară, saşii îşi făceau o gaură rotundă în uşă, pe care o putea folosi animalul.
8
Şcolile profesionale, concept săsesc mai vechi. Putem spune că primele şcoli profesionale au fost implementate în România de către saşi, prin intermediul breslelor. Tinerii erau luaţi sub aripa meşteşugarilor, care îi învăţau meserie preţ de câţiva ani.
9
Sașii își puteau alege liderii, preotul, „politica” locală. Până și regele când îi vizita, avea un timp maxim cât putea sta în respectiva comunitate. Când era nevoie de preot într-o comunitate săsească, de la episcopie se trimiteau scrisori tuturor preoților disponibili.
10
Organizarea muncii agricole. Când soseau în Transilvania, sașii primeau fâșii de pământ, prin tragere la sorți. Judele sau greavul hotăra care zonă va fi cultivată sau lucrată în perioada următoare, iar dimineața, toți porneau în aceeași zonă și seara, la aceeași oră, toți soseau acasă. Totul era planificat și organizat, se împărțea terenul în suprafețe mari și se cultiva în sistem trienal (doi ani se cultivau 2 culturi diferite, apoi al treilea an pământul era lăsat să se odihnească.
